intrebare pentru dumneavoastra SFINTE PARINTE

[ELENA]

este bine sa te spovedesti si sa te impartasesti des in conditiile in care tii post si esti pregatit pentru impartasanie.
MULTUMESC MULT!!!

[Victor]

ma iertati, ca nu sunt preot, insa indraznesc sa spun ca de fapt, sunt 2 curente: unul sustine ca E bine sa se impartaseasca crestinii (cit mai) des si, al doilea, care sustine ca Impartasirea e o taina ft mare si crestinii trebuie sa fie corespunzator de pregatiti pt ea, deci sa se apropie mai rar.

In general, e bine ca toti crestinii sa se impartaseasca macar de 4 ori/an, in cele 4 posturi mari, iar in Postul Mare macar de 2 ori, insa crestinii MAI contiinciosi si cu viatza mai curata pot si o data pe luna, asa am citit eu...
Insa Sf. Ioan Gura de Aur spune ca daca crestinul nu-i vrednic sa se impartaseasca la fiecare Liturghie (fiecare saptamina), nu e vrednic nici macar o data pe an, adica intr-atit de curata si sfanta trebuie sa fie viatza crestinului, nu numai in preajma Tainelor, ci permanent....

Ar fi bine daca aveti duhovnic sa va sfatuiasca in aceasta problema, important e nu "de cite ori", ca sa nu fie spre osanda; ci spre luminare, curatie si iertarea pacatelor si unirea cu Hristos. Nu depinde mantuirea de CITE ORI ne impartasim...

inc-o data, cu iertare...

[msiluan]

Zicea un sfint parinte ca ne impartasim nu ca sintem vrednici ci ca sa ne facem, dar pina la urma daca de luat mai amanuntit cine este vrednic?
Bine a zis Victor ca sint doua curente, parerea mea e ca crestinul ar trebui sa se impartase in fiecare luna. Dar folosul cistigat de la Sfinta Cuminecatura nu e in de cite ori , ci cum ne apropiem. Cel ce se pregateste cuviincios si se apropie cu frica lui Dumnezeu cu credinta si cu dragoste cistiga mult folos si de aceea e bine sa se cuminice mai des, iar cel ce se apropie fara evlavie si pregatire cuvenita se foloseste ca in proverbul "dupa cum iti asterni asa dormi".

[Maria]

Cind aveam eu framintari launtrice in privinta Impartasaniei, un cuvint foarte intaritor, care si acum imi da curaj, a fost:"si ca nu cumva, raminind departe prea multa vreme de Impartasirea Ta sa fiu prins de lupul cel intelegator..."
Undeva am mai citit ca trebuie sa luam Impartasania nu ca o cununa, ci ca medicament.
Si chiar daca simtim ca nu ne-am pregatit cum s-ar fi cuvenit, cu umilinta sa ne rugam: "Primeste-ma ca pe cel care a venit in al unsprezecelea ceas si nimic vrednic n-a lucrat..."
Si Dumnezeu ne va primi :).

[arhim.ambrozie]

cel mai corect este ca "regimul" de impartasanie sa se faca cu sfatul duhovnicului.
important este ca pregatirea catre primirea Sfintelor nu tine de implinirea unei pravile de rugaciune sau de masura postirii, ci de starea launtrica si masura in care constientizam Marea Taina.
sunt unii care cred ca daca au citit 3 canoane si 1 acatist, plus s-au spovedit si au postit 3 zile, gata sint vrednici. se inseala. aceste reguli sint prescrise nu pentru a fi implinite masinal, ci pentru a spori in suflet intensitatea pocaintei si gandul nevredniciei. de aceea, intilnim cazuri cand unii Parinti au acceptat la Impartasanie oameni cu totul nepregatiti din punc de vedere al pravilei, dar care aveau inima infranta si smerita, pe care Domnul nu o urgiseste.