Predica la Duminica a VI-a dupa Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)

Adaugat la Mai 31, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Nicolae Velimirovici

Evanghelia despre Rugaciunea Domnului si Mantuitorului nostru pentru noi

Ioan 17:1-13

Acestea a vorbit Iisus si, ridicand ochii Sai la cer, a zis: Parinte, a venit ceasul! Preaslaveste pe Fiul Tau, ca si Fiul sa Te preaslaveasca. Precum I-ai dat stapanire peste tot trupul, ca sa dea viata vesnica tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Si aceasta este viata vesnica: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslavit pe Tine pe pamant; lucrul pe care Mi l-ai dat sa-l fac, l-am savarsit. Si acum, proslaveste-Ma Tu, Parinte, la Tine Insuti, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai inainte de a fi lumea. Aratat-am numele Tau oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tai erau si Mie Mi i-ai dat si cuvantul Tau l-au pazit. Acum au cunoscut ca toate cate Mi-ai dat sunt de la Tine; pentru ca cuvintele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit si au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit, si au crezut ca Tu M-ai trimis. Continuare…

Cum se realizeaza avortul?

Adaugat la Mai 29, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Avort

Avortul prin chiuretaj

Este metoda cea mai des utilizata la noi in tara. Procedura incepe prin dilatarea colului uterin pentru ca medicul sa poata patrunde cu insrumentele necesare in cavitatea uterina. Cu ajutorul chiuretei, un instrument care seamana cu un cleste, se extrage copilul, care este, astfel, rupt in bucati. Se “reconstituie”, apoi, copilul cu ajutorul fragmentelor extrase pentru a vedea daca a fost extras in totalitate. Dupa ce se extrag toate fragmentele copilului, se scoate placenta.
Prin aceasta metoda pacienta pierde mult sange si se ajunge frecvent la infectii, perforari uterine, soldate uneori cu extragerea uterului sau chiar cu moartea femeii.
Continuare…

Cugetarea corectă se întemeiază pe doctrina ortodoxă

Adaugat la Mai 27, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Biserica si societate, Morala, EUtopia, Andrei Andreicut

Acţiunile noastre bune sau rele se sprijină pe cugetare, pe felul în care gîndim. Iar o cugetare corectă se sprijină pe o învăţătură de credinţă adevărată, dreaptă.
De fapt Creştinismul nu-i o teorie, nu-i numai o doctrină sau o speculaţie filozofică, ci este un mod de viaţă, întrupat prin fapte. După cum îi arată şi numele, Creştinismul este religia întemeiată de Hristos. Or, Hristos spune răspicat: “Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă” (Ioan 10,10).
Totuşi modul de viaţă creştin se întemeiază pe o doctrină, pe o învăţătură de credinţă, pe o dogmă. Creştinismul este “duh şi viaţă” (Ioan 6, 63). Mai întîi duh şi apoi viaţă. Înainte de a lucra şi de da norme de acţiune Iisus a propovăduit. Continuare…

Despre Duhul Sfînt (II)

Adaugat la Mai 26, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Catehism

238. Harul este numai al Duhului Sfînt, sau şi al celorlalalte persoane dumnezeieşti?

Lucrarea aceasta numită har e comună tuturor celor trei persoane dumnezeieşti, pornind ca orice lucrare din fiinţa dumnezeiască, care e a tuturor celor trei persoane. De aceea e numit şi har al lui Dumnezeu, sau mai ales al lui Hristos, căci Hristos Îl trimite pe Duhul în noi. “Harul Domnului nostru Iisus Hristos… să fie cu voi cu toţi” (II Cor. 13, 14). Sau: “Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos” (Gal. 1, 3). De aceea prin harul care vine în noi, toate cele trei persoane dumnezeieşti se sălăşluiesc în noi. Dar întrucît Duhul e Acela care leagă harul de noi, harul se numeşte, cu deosebire, harul Duhului sau chiar Duh, pentru ca uşor poate fi numit cel care lucrează în locul lucrării sale. Astfel, a avea cineva Duhul lui Hristos în sine (Rom. 8, 9) înseamnă a avea harul Duhului Sfînt.
Continuare…

Predica la Duminica a V-a dupa Pasti

Adaugat la Mai 24, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Predici, Nicolae Velimirovici

Evanghelia despre vindecarea minunata a orbului din nastere

Ioan 9:1-38

Si, trecand Iisus, a vazut un om orb din nastere. Si ucenicii Lui L-au intrebat, zicand: Invatatorule, cine a pacatuit: acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Iisus a raspuns: Nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu. Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrarile Celui ce M-a trimis pe Mine; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucreze. Atat cat sunt in lume, Lumina a lumii sunt. Acestea zicand, a scuipat jos si a facut tina din scuipat si a uns cu tina ochii orbului. Si i-a zis: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului (care se talcuieste: trimis). Deci s-a dus si s-a spalat si a venit vazand. Continuare…

Acţiunile bune sau rele se sprijină pe cugetare

Adaugat la Mai 23, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Tinerii, Andrei Andreicut

Dorinţele noastre nobile sau ticăloase, statornicite întîi în gînd şi apoi puse în practică, îşi au izvorul în cugetare. “Puterii de cugetare, spune Sfîntul Ioan Damaschin, îi aparţin judecăţile, sentimentele, impulsurile spre acţiune, aversiunile şi evitările acţiunii. În chip special îi aparţin înţelegerea celor spirituale, virtuţile, ştiinţele, principiile artelor, puterea de deliberare şi puterea de alegere“.

Cînd este vorba de un lucru rău, la care cugetăm, pînă cînd n-am consimţit cu gîndul să-l facem, nu este păcat. Cît timp ne luptăm, nu păcătuim. Cînd în minte am plecat steagul începe păcatul. În minte cugetăm la un anume lucru, bun sau rău, pe care îl voim. “După voinţă vine cercetarea şi gîndirea. Şi după acestea, dacă lucrul este în puterea noastră, urmează sfatul (δολη) adică deliberarea (δολευτις). Deliberarea este o dorinţă examinatoare a acelora care sunt în puterea noastră de a le săvîrşi. Căci deliberăm dacă trebuie să ne apucăm de un lucru sau nu. Apoi judecăm ceea ce este mai bine; această operaţie se numeşte judecată (κριτις). Apoi suntem dispuşi şi iubim ceea ce a fost judecat pe temeiul deliberării; această operaţie se numeşte opinie (γνωμη) “¦ Apoi după dispoziţie urmează preferinţa, adică alegerea “¦ din două lucruri, care stau în faţă “¦ Apoi ne pornim spre faţă“. Continuare…

Aducerea Cinstitelor Moaşte ale Sfîntului Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei

Adaugat la Mai 22, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Viețile Sfinților

Pe vremea binecredinciosului împărat grec Alexie şi a patriarhului Constantinopolului, Nicolae, stăpînind în Rusia iubitorul de Hristos marele domn al Kievului, Vsevolod Iaroslavici şi Vladimir cel de bun neam, domnul Cernicovului, care după aceea s-a făcut monah, a fost năvălire a ismailitenilor contra stăpînirii greceşti de pe acea parte de mare, pentru că, începînd de la Herson, vrăjmaşii Crucii lui Hristos, au robit pămîntul creştin pînă la Antiohia şi Ierusalim şi au pustiit cu foc şi cu sabie toate cetăţile şi satele, bisericile şi mănăstirile; iar pe cei ce au scăpat de sabie, bărbaţi, femei şi copii, i-au robit şi toate părţile acelea le-au luat în stăpînirea lor. Atunci şi cetatea Mirelor, cea din latura Lichiei, unde se aflau cinstitele moaşte ale arhiepiscopului lui Hristos, Nicolae, au pustiit-o tot aceiaşi agareni.

Toate acestea s-au făcut însă cu voia lui Dumnezeu, pentru păcatele noastre cu care mîniem foarte mult pe Domnul şi întărîtăm pînă la amărăciune îndelunga Lui răbdare, precum zice pentru cei păcătoşi în psalmi: Amărît-au pe Cel Preaînalt… Pentru că, Dumnezeu prea mult Se mîhneşte de fărădelegile poporului ce vieţuieşte fără de pocăinţă; atunci nu cruţă nici pe sfinţii Săi, nici ascultă rugăciunile plăcuţilor Săi; pentru că a zis oarecînd către Sfîntul Prooroc Ieremia: “De va sta Moise şi Samuil înaintea feţei Mele, rugîndu-se pentru poporul cel ce Mă urăşte, sufletul meu nu este către poporul acesta. Surpat-am pe dînşii de la faţa Mea, la moarte, la sabie, la foamete şi la robie”.

Continuare…

Voile lui Dumnezeu

Adaugat la Mai 21, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Ioan Gura de Aur

Apostolul Pavel, care a cunoscut atîtea taine negrăite şi a urcat pînă la al treilea cer, în vreme ce cerceta voile şi judecăţile lui Dumnezeu, a simţit o ameţeală, ca şi cînd ar fi privit într-un abis. Străduin-du-se să caute adîncimea înţelepciunii lui Dumnezeu, s-a tulburat. S-a tulburat şi a încetat imediat cercetarea, spunînd: “Căci cine a cunoscut gîndul Domnului sau cine a fost sfetnicul Lui?” (Romani 11; 34).

Dacă Apostolul a întîmpinat în felul acesta voile lui Dumnezeu, noi de ce ne străduim în zadar să le cercetăm pe cele necercetate şi să le pătrundem pe cele nepătrunse? Să nu ajungem, rogu-vă, la un asemenea nivel de nebunie. Ci la fiecare nelămurire a noastră să ne aducem aminte şi să repetăm cuvîntul psalmistului: “Adînc nepătruns sunt judecăţile tale” (Psalmi 35, 6). Continuare…

Despre Duhul Sfînt (I)

Adaugat la Mai 21, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Catehism

222. În care articol din Simbolul Credinţei se vorbeşte despre Duhul Sfînt?

În articolul al VIII-lea.

223. Care este acest articol?

Este următorul: «Şi întru Duhul Sfînt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin Prooroci».

224. Ce înseamnă: “Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit”?

Aceste cuvinte arată că Sfîntul Duh este întru totul egal cu Tatăl şi cu Fiul, fiind că şi El e veşnic, atotputernic, atotştiutor, pretutindeni de faţă, cuvenindu-I-se aşadar aceeaşi închinare şi slavă ca şi Tatălui şi Fiului. Continuare…

Despre ganduri si inselare - Sf. Siluan Athonitul

Adaugat la Mai 19, 2009 de Victor
Categoria: Articole, Cuvinte duhovnicesti, Siluan Athonitul

A venit un nor, a ascuns soarele si s-a facut întuneric. Tot asa, pentru un singur gînd de mîndrie, sufletul pierde harul, si îl napadeste întunericul. Dar, tot asa, si numai pentru un singur gînd de smerenie harul vine din nou. Am încercat aceasta pe mine însumi. [”¦]

Daca vezi o lumina înauntrul sau în afara ta, nu te încrede în ea, daca împreuna cu lumina nu simti în tine zdrobire (de inima) pentru Dumnezeu, nici iubire pentru aproapele; însa nici nu te teme, ci smereste-te si lumina va pieri. Daca vezi vreo vedenie sau un chip sau ai un vis, nu te încrede în aceasta, pentru ca daca este de la Dumnezeu, Domnul te va face sa întelegi aceasta. Daca n-a cunoscut dupa gust pe Duhul Sfînt, sufletul nu poate întelege de unde anume vine vedenia. Vrajmasul da sufletului o anumita dulceata amestecata cu slava desarta si dupa aceasta se recunoaste înselarea.
Continuare…